duminică, 17 februarie 2019

Supărări ce vin și pleacă...


Supărări ce vin și pleacă, 
Au și ele rostul lor...
Intră în suflet, te seacă,
Te "călesc" pentru viitor.

Un ochi plânge, altul râde,
Ce-ar fi viața fără... greu?
Făr-acele gânduri hâde?
N-ar fi viață, ți-o spun eu!

Dac-ar fi doar puf și miere,
Pe calea care pășim,
Fără gropi, fără durere,
Am mai simți că trăim?

"Numai mie mi se-ntâmplă!"
Îți repeți cu nod în gât,
Grijile îți stau pe tâmplă,
Dar altu-i mai amărât...

Unii, de granit au crucea,
Și-alții au crucea de lemn,
Pe unde ți-o fi răscrucea,
În fața sorții fii demn!

Că Dumnezeu ți-e aproape,
Și-ți spune tăcut:" Rezistă!
Nu-ți pun lacrima pe pleoape,
Fără să-ți dau și batistă!"...

Autor: Andreea Văduva
Blog: https://randuriruptedinviata.blogspot.com/
Desen: Masato Tsuchiya 

sâmbătă, 16 februarie 2019

Nu toți părinții sunt părinți...



Nu toți părinții sunt părinți,
În țara asta ciungă,
Faceți copii să-i umiliți,
Pentru 3 lei în pungă...
Vă înmulțiți fără habar,
Iar casa pe voi pică,
Trăiți cu lenea-n buzunar,
De muncă vă e frică..
Niște putori ce-aduc pe lume,
Copii... ziși "alocații"...
Ce le oferiți? Un nume,
Și rar, o pâine-n rații.
Murdari și triști înghit în sec,
Când văd câte-o bomboană,
Se amăgesc cu un fursec,
Dat de străini, pomană.
Când vine iarna, dorm în frig,
Visând la soba caldă,
Iar noaptea se fac "covrig"
Că geru-n ei se "scaldă"...
Luați tigări... și băutură,
Din pumnul ăla de lei,
Și copiii-au răni la gură,
Prea mușcă foamea din ei..
N-au nici o haină curată,
Sunt îmbâcsiți până-n dinți,
Dacă n-aveți judecată,
De ce vreți să fiți părinți?
Dacă n-aveți pic de minte,
De ce chinuiți destine?
Un adevărat părinte,
Nu face rău, face bine...
Autor: Andreea Văduva
Blog: https://randuriruptedinviata.blogspot.com/
Sursa foto: Facebook / Win Jilesen

vineri, 15 februarie 2019

Sunt doar un om...


Sunt doar un om, nu-s făcută din stâncă,
Să fiu nepăsătoare la vorba ce-mi arunci, 
Vorbă ce mă doare și-mi face rană-adâncă,
De parcă-aș fi-ncălcat cele Zece Porunci... 

Sunt doar un om, nu-s una cu granitul, 
Ca să nu simt răceala din ochii tăi căprui, 
Ba simt toată îndoiala, ura sau sfărșitul, 
Cum se-apropie păgân, cu pașii amărui.

Sunt doar un om, nu-s o armură rece, 
Imună la durere, la lacrimi sau la dor, 
Sufletul te cere, cum poate să-și înece, 
Iubirea și speranța, născute-n în interior? 

Sunt doar un om, nu-s una cu oțelul, 
Ca să nu mă-ntristeze zidul dintre noi, 
Cum să nu sângereze ochii, când măcelul,
Ne umple cu regrete și răni pe amândoi? 

Autor: Andreea Văduva 

joi, 14 februarie 2019

Grijă mare la femei! - Pamflet.


Adame, citește bine,
Asta este pentru tine,
Grijă mare la femei,
De nu vrei țeapă să-ți iei!
Toate Evele-n virtual,
Arată... fenomenal!
Și par că o duc regește,
Dar niciuna nu muncește.
Instastory-ul este plin;
Locație: Paris, Dublin,
Meniu care mai de care,
Shopping de la firmă "mare".
Toate-s scoase din cutie,
Niciun coș, fir-ar să fie!
Nicio cută, vergetură,
Nici măcar o carie-n gură.
Fund bombat, formă frumoasă,
Zici că au chirurg în casă,
(Bănuiesc a ce-ți miroase,
Nu zic d-ăla cu opt clase.)
Sâni rotunzi, talie de viespe,
Ce să mai! Sunt de poveste,
Cum le vezi te-ai insura,
Zilnic cu câte una.
Toate au sprâncene dese,
Trăsături ca de prințese,
Și tare mai fug de el,
De săracul șervețel...
Dar ele, șirete fiind,
Uite-așa, bărbații prind,
Mai un filtru de Snapchat,
Mai un kilogram de glet...
Niciuna nu iese-n lume,
Fără pe față a-și pune,
Farduri, creme, și sclipici,
De le vezi pe stradă, pici!
Și mai pici și dimineață,
Când vezi lebăda că-i... rață,
Nas mare, coș lângă coș,
Fundul lăsat ca la moș.
Decolteu plin cu șosete,
Sprâncene inexistente...
De nu vrei țeapă să-ți iei,
Grijă mare la femei...
Autor: Andreea Văduva
Blog: https://randuriruptedinviata.blogspot.com/
Sursa foto: www.prietenas.ro

luni, 11 februarie 2019

Să nu râzi de cel ce n-are...


Să nu râzi de cel ce n-are,
Pe lume, un loc al său...
Calea vieții? Înșelătoare!
Mâine poate-i rândul tău.
Nimeni nu vrea să ajungă,
Cerșetor pe străzii pustii,
Având în mână o pungă,
Și în ea... două hârtii.
Niciunul nu se fălește,
Cu haina plină de pată,
Când prin vitrine privește,
Și vede alta, curată.
Niciunul nu-ți cere pâine,
Dar foamea-i înfiptă "cui",
Dai pâine și unui câine,
De ce nu i-ai da și lui?
Niciunul nu-ntinde palma,
Împăcat și bucuros...
Lacrima-i curge de-a valma,
Dar lasă privirea-n jos.
Niciunul nu-și face casă,
Din gunoaie și carton,
Și-i spune mândru "Acasă",
Dormind pe sloiul beton...
******
Să nu râzi de cel ce n-are,
Pe lume, un loc al său...
Calea vieții? Înșelătoare!
Mâine poate-i rândul tău.
Autor: Andreea Văduva
https://randuriruptedinviata.blogspot.com/
Sursa foto: Facebook /Olga Grigorov 

vineri, 8 februarie 2019

Mâinile astea ale tale...



Mâinile astea ale tale poartă în ele blândețea întregii galaxii.
Când dezmierzi femeia din mine îmi lași pe piele dâre de mir și puf de aripă, de parcă tu, îngere, ți-ai părăsit Raiul și ai luat chip om doar pentru a-mi fi mie binecuvântare.
Mă ții de suflet și mi-l însoțești în liniște, păzindu-mi pașii, acești "copii rătăciți" ce au umblat mereu după iubire în locuri în care au găsit doar... pustiu.
Mă ții de suflet, îi asculți tic-tacul și zâmbești. Pentru că îți auzi numele.
Pentru că din rănile mele împietrite răsar, astăzi, cele mai gingașe flori.
Și asta datorită ție, grădinarul sternului meu.
Mi l-ai udat cu vorbe calde, mi l-ai eliberat de sub menghina trecutelor iubiri, aceste bălării care mă sufocau cu amintirea lor.
Și ai avut răbdare.
Să uit și să reînvăț a iubi.
Fără lacrimi, teamă, dor.
Așa cum doar îngerii ne pot învața.
Iar buzele... Ah, buzele...
Sunt îmbibate cu cel mai aromat și dulce vin. Atunci când le sărut, gustând-le, mă împărtășesc.
Și tot păcatul dispare.

Autor: Andreea Văduva
Sursa foto: fineartamerica.com / Dragica Micki Fortuna Art

Supărări ce vin și pleacă...

Supărări ce vin și pleacă,  Au și ele rostul lor... Intră în suflet, te seacă, Te "călesc" pentru viitor. Un ochi plânge, alt...