marți, 18 august 2015

Vremea trece...

Vremea trece nemiloasă,
Şi ne umple pe-amândoi,
De regrete,ce ne-apasă,
Sufletul,ca un pietroi.

Un pietroi ce ne sugrumă,
Sentimentele pe rând,
Pierdute în a vieţii brumă,
Prinse pe-al uitării rug.

Vremea trece prea grăbită,
Şi noi devenim străini,
Parcă-ar vrea să ne înghită,
Şi puţinele amintiri.

Că doar ele ne mai leagă,
În rest împărţim tăceri,
Tăceri ce parcă ne-ntreabă.
"Unde-i dragostea de ieri?'...



Scurta recenzie a volumului aflat în pregătire, carte realizată în cadrul proiectului Concursul Național de Literatură „Eminescu la Oravița”, manuscris premiat la ediția 2018.

Am vrut să țin ascunsă această... victorie, dar mi-e imposibil.   Acum realizez că visul meu prinde contur. Recunosc, am avut noroc. ...