marți, 20 octombrie 2015

Dă-mi voie...

Dă-mi voie,iubite,
Sfioasă să mă scald,
În sufletu-ţi cuminte,
În sufletu-ţi cald.

Să îi simt bătaia,
Cu sentimente mii,
Să să-i aflu odaia,
În care mă ţii.

Dă-mi voie,adorate,
Să-ţi urmez timidul pas,
Orice căi străbate,
Oriunde face popas.

Să-ţi fiu precum o hartă,
Uşor să te îndrum,
Cu dragostea-mi curată,
Pe-al fericirii drum.

Dă-mi voie,al meu odor,
Durerea să-ţi alung,
Când lacrimile dor,
Când lacrimile curg.

Le voi lua eu,sute,
Şi mi le pun pe chip,
Sărate,reci,mărunte,
Ca firul de nisip...




Dumnezeu și ploaia.

V-ați întrebat vreodată ce se întâmplă, de fapt, când plouă? În acel moment, Dumnezeu împreună cu întreaga Lui armată de îngeri, plâng...