marți, 24 ianuarie 2017

Gară numită "Viaţă"...


În gara numită "Viaţă", 
Aştept trenul "Fericire", 
Ţinând în mână o valiză 
Doldora.....de amintire. 

Cu-n bilet îmbătrânit, 
Păşesc pe peron, alene, 
Unde la Plecare-i scris, 
"Amarul sorţii mele"... 

Sub o pălărie amplă 
Îmi zac ochii căprui, 
Înecaţi.....cu lacrimi, 
Cu lacrimi amărui. 

Se urcă, se coboară, 
Unul trist, altul senin, 
Cei mai mulţi aşteaptă 
Trenuri care nu mai vin. 

Of, nici al meu nu vine.... 
Ce durere, ce crâncen! 
Rămân iarăşi pe o bancă, 
Privind şinele de tren.... 

Dumnezeu și ploaia.

V-ați întrebat vreodată ce se întâmplă, de fapt, când plouă? În acel moment, Dumnezeu împreună cu întreaga Lui armată de îngeri, plâng...