luni, 5 martie 2018

Nașul și...fina. (Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare.)


Să vă spun ce am pățit.. 
(Patru ani să fie, oare?). 
Ca oricare-ndrăgostit,
M-am gândit la-nsurătoare.

Aveam iubită frumoasă,
Ce să mai? O fantezie!
Cuminte și drăgăstoasă,
Cum să n-o iei de soție?

Avea niște gene lungi,
Și niște ochi...ca măslina,
Ce o mai iubeam atunci...
Numele ei? Adelina.

Am cerut-o ca la carte,
Cină romantică-n doi,
Flori, inel cu diamante,
(Mai bine-l luam înapoi...).

A vrut nuntă ca-n povești,
Eu, sedus, i-am oferit-o:
"Jumătatea mea, tu ești,
Cum să nu? Sigur, iubito!".

În biserică, de mână,
Ne-am jurat cuvinte sacre,
Ce-am avut în căpățână?!
Acuma...ele sunt acre...

Dragii mei, n-o mai lungesc,
Că m-apucă iar bocitu'...
M-am dus să sărbătoresc,
La localul lu' nea Titu.

Aveam niște nași de seamă,
Toată lumea îi știa!
Acu'-ncepe a mea dramă,
Să vedeți năzbâtia...

Știți că mireasă se fură,
S-a dus și nașu' cu ea...
Uite-așa, ore trecură,
Și nu mai veneau. Belea!

La trei ore...m-a sunat,
Adelina, ea. Năpastă!
Să-mi spună pițigăiat,
"Nu mai vreau să-ți fiu nevastă!

M-am decis, rămân cu nașu'!",
Și-apoi mi-a închis în nas!
Da, Vasilică, pungașu',
Ca la dentist am rămas...

Am anunțat musafirii,
C-o dăm din nuntă-n divorț,
Că nu mai există mirii,
Ci doar soață fără...soț.

Și lovitura finală?
Vreți să știți ce-am mai pățit?
N-am strâns dar nici pentr-o yală,
Și sărac, și fraierit...

Autor : Văduva Andreea


 Sursa foto: Internet

Există Rai și pe pământ...

Există Rai și pe pământ, Doar că nu-l vede oricine... Este mângâierea mamei, Când la pieptul ei te ține, Și te-nvață cu blândețe, ...