marți, 15 mai 2018

INTERVIU - (Așii români-Agenție de presă).


Am acordat un interviu doamnei redactor-șef Liliana Moldovan (Așii români-Agenție de presă).
Vă invit cu drag să mă cunoașteți dincolo de virtual, să mă vedeți în diferite ipostaze ale vieții mele de zi cu zi.
Am răspuns la 10 întrebări.
Vorbesc despre poezie, viață privată și noi pasiuni.
Iată un fragment:
"Georgeta-Andreea Văduva s-a născut la 1 mai 1989, este stabilită în localitatea Filipeştii de Pădure, Judeţul Prahova şi suferă de parapareza spastica, pe partea dreapta, boală pe care a dobândit-o imediat după naştere în urma unui tratament medical greşit administrat. Din această cauză merge cu dificultate iar uneori, pentru a parcurge distanţe mai lungi foloseşte fotoliul rulant ca mijloc de deplasare.
După terminarea clasei a VIII-a şi-a întrerupt studiile deoarece mamei sale îi era extrem de greu să o însoţească la lecţii, zi de zi, oră de oră, deplasându-se permanent de la o sală de curs la alta. De patru ani este căsătorită cu omul visurilor ei, un bărbat minunat care nu are nici o problemă de sănătate.
Andreea Văduva este pasionată de poezie şi scrie poeme aproape zilnic, postându-şi creaţiile pe pagina de Facebook. O altă pasiune a ei este legată de arta confecţionării bijuteriilor şi, chiar dacă nu poate să îşi folosească mâna dreaptă la capacitate maximă, reuşeşte, cu răbdare şi talent, să creeze bijuterii delicate confecţionate din mărgele colorate.
Revenind la poezie, e important să menţionez că Andreea a apărut în diverse antologii şi a publicat versuri pe numeroase site-uri şi reviste online. A participat, de asemenea, la câteva concursuri şi festivaluri de poezie, şi a obţinut diferite premii :
– Concurs virtual de poezie, desfăşurat pe Facebook, grupul „Vise Târzii”. (obţine diplomă pentru cele mai frumoase poezii, 2015)
– Festivalul internaţional de creaţie literară „Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi.”, ediţia a V-a, 2017. (obţine locul 3)
– Festivalul-Concurs naţional de creaţie literară „Bogdania, ediţia a VI-a, 2017 (obţine locul 3)
– Festivalul internaţional de poezie „Renata Verejanu”, ediţia a IV, 2017, Chişinău, Moldova. (laureată).
Liliana Moldovan (L.M.) : – De-a lungul anilor ai participat la mai multe festivaluri de poezie şi ai fost răsplătită cu diferite premii. Care dintre aceste premii ţi-a adus cele mai multe bucurii şi de ce?
Georgeta-Andreea Văduva (G.A.V.): – Toate premiile câştigate mi-au bucurat sufletul, este o recunoaştere a muncii mele, încă nu îl consider har.
Primul premiu! E ca prima dragoste, nu se uită niciodată… Mi-amintesc că am plâns când am aflat rezultatele, o anonimă ocupase locul al 3-lea la Festivalul internaţional de creaţie literară „Grigore Vieru – Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi.” Pentru mine era de necrezut. Şi acum, scriind, simt un gol în stomac.
L.M. : – Îţi aduci aminte la ce vârstă ai compus prima poezie şi la ce se referea ea?
G.A.V.: – Aveam 13 ani. Din pricina dizabilităţii stăteam mai mult în casă. Locuiam, ca şi acum, în casa bunicilor. Totul a început dintr-o joacă. La şcoală îmi plăcea să fac acele compuneri, ştiţi? Eram bună la aşa ceva. Şi mi-am zis să încerc versul. Era o poezie care se numea „Mihai Eminescu”. Îl admiram din anii şcolii. Era o poezie-dedicaţie. Poezie de începător, ce puteam scrie la 13 ani? De atunci tot scriu şi scriu…
L.M. : – Care este sursa de inspiraţie a versurilor pe care le compui?
G.A.V.: – Depinde mult de starea în care mă aflu. Uneori mă inspiră o fotografie, trecutul meu, încercările mele. Rare au fost dăţile în care nu m-am regăsit în ceea ce scriu.
L.M. : – Cine îţi citeşte poeziile înainte să le publici pe pagina ta de Facebook?
G.A.V.: – Doar eu. Cei apropiaţi le citesc după aceea, când acestea sunt postate în mediul virtual. Sunt o fire modestă, niciodată nu m-am considerat un talent, o poetă…Nu îmi place să mă laud cu poezia pe care o scriu. Prefer să stau în colţişorul meu de lume şi să fiu apreciată fără a cerşi laude gratuit."
Articol integral AICI

Dizabilitatea nu este o boală!

Dizabilitatea nu este o boală, atâta timp cât te iubești și reușești să vezi dincolo de scaunul rulant care, deși uneori ne displace, e...